„E nevoie să se audă glasul comunității” – interviu cu Anda Elena Pintilie, jurnalist și colaborator Hristocentric
În dialog cu Anda Elena Pintilie, redactor-șef la portalul Doxologia. În cadrul echipei Hristocentric, este membru al programului „Glasul comunității”, fiind responsabilă de realizarea interviurilor cu specialiștii din domeniul sănătății mintale.
– În viața de zi cu zi, întrebările sunt la tine și răspunsurile, la noi. De data aceasta, se inversează rolurile și devii din intervievator... intervievat!
Da, se pare că, până la urmă, orice naș își are nașul. Recunosc că, în general, îmi place să stau în umbră și să scot ce-i mai frumos din oameni, din momente, din trăiri. Cred că e mai interesant să aud ce au ceilalți de spus. Mă bucur să mă înconjor de oameni mari, buni, frumoși, de la care am ce învăța. Iar în contextul Hristocentric, chiar am reușit să îmbin studiile mele în jurnalism, partea duhovnicească – existentă și la serviciu, având în vedere că lucrez la site-ul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, dar și partea care mereu m-a pasionat – ce ține de psihologie.
– Cum ai ajuns să colaborezi cu Hristocentric și cum ai reușit să te pliezi pe cerințele din cadrul proiectului?
Lucrez în presă din facultate, deci s-au adunat vreo 20 de ani de lecții și de provocări. Am ținut întotdeauna cont de niște reguli care să mă ajute să-mi păstrez bucuria și dragul de oameni. Nu am lucrat în orice domeniu, cu oricine și cu orice preț. Am ales mereu să-mi țin curată semnătura și să pun seara liniștită capul pe pernă. Nu am vânat colaborări, dar m-am bucurat întotdeauna când Dumnezeu mi-a scos în cale oportunități. Dumnezeu lucrează prin oameni. Iar o colegă de la Doxologia m-a anunțat că se caută un jurnalist pentru o colaborare cu psihologi. Ar fi putut prelua ea misiunea, dar s-a gândit că aș fi mai potrivită.
N-am refuzat. Așa că, pe 21 mai 2024, am participat la o întâlnire online cu preoți și psihologi, psihoterapeuți, psihiatri, neurologi – și în aceeași seară am scris primul articol pentru Hristocentric. De ziua sfinților mei ocrotitori, Sfinții Împărați Constantin și Elena. Un dar a fost! Și, iată, aproape că este un an de atunci. Un an de când am avut parte de multe întâlniri online cu specialiștii, dar și de întâlniri față către față – la Porto Lagos, în Grecia, dar și la București și în Iași, orașul care mi-e... acasă. Un an în care am învățat enorm, am scris destul de mult, am cunoscut oameni extraordinari, am legat noi prietenii. Și am început proiectul cu interviurile săptămânale.
– Spune-ne mai mult despre acest proiect.
În cadrul Hristocentric sunt mai multe programe de lucru. Mie mi-a revenit responsabilitatea ca, în „Glasul Comunității”, să realizez interviuri-text cu specialiștii. Aceste dialoguri reprezintă o oportunitate ca fiecare psiholog, psihoterapeut, psihiatru, neurolog să se adreseze colegilor de breaslă, teologilor, pacienților și clienților, contribuind astfel la o mai bună înțelegere între știință, credință și practica profesională.
Este foarte important de precizat că nu sunt singură în programul „Glasul Comunității”, ci beneficiez de sprijinul, colaborarea și coordonarea părintelui Florin-Ciprian Petre. Acesta este preot slujitor la Capela Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia” din București, lector asociat la Facultatea de Limbi și Literaturi străine și realizator al emisiunii „Evanghelie și viață” de la Radio Trinitas.
– Deci au fost constant știri și relatări iar, de ceva vreme, te axezi mai mult pe interviuri. Câte interviuri au fost până acum, câte vor mai urma și ce anume vrei să realizezi prin intermediul lor?
Având în vedere că partea cu interviuri a început după sărbători, în ianuarie 2025, iar articolele apar săptămânal, joia, sunt peste 15, de acum. Cu ajutorul lui Dumnezeu, sper să tot fie! Căci e nevoie să se audă glasul comunității. Mulți dintre specialiștii creștin-ortodocși practicanți se simțeau, înainte de Hristocentric, destul de singuri în profesie, în cuget și-n simțiri. Dar au descoperit că există mulți colegi care, lucrând cu trupul și cu mintea, recunosc existența și importanța sufletului. Necesitatea vindecării nu doar trupești, ci și sufletești. Sunt vitale mărturisirea lor, povestirea unor experiențe personale și profesionale, implicarea lor și, bineînțeles, înțelegerea cu teologii și cu duhovnicii, împreuna-lucrare cu aceștia.
– Cum simți că reacționează teologii, duhovnicii, la ideea colaborării cu specialiștii în sănătate mintală?
Simt că există din ce în ce mai multă deschidere. Există binecuvântare și dorință de colaborare. Există mai multă dorință de a învăța unii de la alții, de a înțelege tainele fiecărui domeniu, de a lucra, până la urmă, în sprijinul beneficiarilor – indiferent că-i numim fii duhovnicești, pacienți ori clienți.
– Dar pe creștinii practicanți cum îi percepi, referitor la încrederea pe care o au în psihologi, psihoterapeuți?
Pot recunoaște că eu însămi am fost, uneori, reticentă. Întotdeauna voi susține, așa cum mi-am învățat și copila, că Sfânta Împărtășanie este „medicamentul suprem”. Dar știu și cât este de important ajutorul specialiștilor din domeniul sănătății mintale. Prin urmare, nu am refuzat vreodată sprijin specializat pentru mine sau pentru cei dragi ai mei dar, intuitiv, am căutat specialiști pe care-i știam și oameni din Biserică.
Oameni care, la rândul lor, au duhovnic, se spovedesc, se împărtășesc, cunosc noțiunea de „păcat” și se feresc de anumite abordări ale lumii prea-moderne în care trăim astăzi. Faptul că acum se creează conexiuni între domeniile care țin de sănătatea sufletească și de sănătatea trupului și a minții e un pas absolut firesc și necesar. E nevoie de ajutor și, adeseori, pentru vindecare, e nevoie de luptă pe mai multe planuri. E nevoie de ascultători și de sfătuitori implicați, asumați, oameni care-L iubesc pe Dumnezeu și care au iubire și față de aproapele.
– Înainte de a finaliza acest dialog, îți propunem un exercițiu de imaginație: ce articol Hristocentric te-ai bucura, în mod
deosebit, să scrii în viitor?
Cred că realitatea poate întrece orice imaginație. Pentru că înțeleg, din prisma jurnalistului, dar și a beneficiarului, necesitatea împreună-lucrării dintre psihologie și teologie, îmi doresc să ajung să scriu că proiectul-pilot Hristocentric s-a concretizat într-o asociație profesională. O asociație dedicată cercetării și dezvoltării unor tehnici de lucru adaptate nevoilor sufletești și psihologice ale pacienților creștini. Ar fi un pas cu adevărat important și sper să ajute Dumnezeu și toți oamenii implicați ca Hristocentric să meargă mai departe.
