„Beyond the Mind”, o conferință-dialog între psihologie și teologie – interviu cu Ioana David, inițiatorul proiectului
Lect. univ. dr. Ioana David este directorul Departamentului de Psihologie și Științe Cognitive din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și inițiatorul conferinței „Beyond the Mind”. Anul acesta, „Beyond the Mind” a ajuns la a doua ediție și va avea loc în perioada 24-25 aprilie.
– Cum s-a născut ideea Conferinței „Beyond the Mind” și la ce nevoie reală a încercat să răspundă?
„Beyond the Mind” este conferința Departamentului de Psihologie și Științe Cognitive din cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației a Universității din București și a apărut dintr-o nevoie firească: aceea de a crea un spațiu în care studenții noștri să poată trece de la rolul de participanți la cel de autori ai propriilor idei. Dincolo de organizarea altor evenimente în facultate, ne-am dorit o conferință construită la nivelul departamentului care să le ofere studenților oportunitatea de a experimenta mediul academic nu doar din sala de curs, ca participanți la activități didactice, ci ca actori implicați în prezentarea și dezbaterea ideilor.
Miza este una formativă: studenții să își prezinte lucrările, să participe la workshop-uri și sesiuni tematice, să interacționeze cu colegi și profesori într-un cadru diferit. Conferința devine, astfel, o formă de învățare în sine, diferită de cea de la cursuri. În același timp, încă de la început ne-am propus să construim o platformă de cunoaștere interdisciplinară, în acord cu identitatea departamentului.
– Ce ne puteți spune despre prima ediție?
A fost primită foarte bine – și cu o surpriză plăcută. Keynote-ul a abordat un subiect extrem de actual: comportamentul de consum în era digitală, cu exemple concrete din practica agențiilor de publicitate. Printre comunicările studenților, inteligența artificială a fost una dintre temele care a atras cel mai mult atenția – iar asta ne bucură, pentru că ne dorim să fim conectați la ceea ce se întâmplă în domeniu. Iar workshop-urile au creat o altă provocare plăcută: oferta era atât de variată și de interesantă, încât studenții și-ar fi dorit să poată participa la toate. Probabil va fi la fel și în acest an.
– Anul acesta, conferința va fi pe același tipar?
Da și nu. Structura de bază rămâne – comunicări orale și workshop-uri – dar extindem programul. Introducem sesiuni de tip State of the Art – în care specialiștii prezintă stadiul actual al cunoașterii într-un domeniu specific – și, mai ales, o zi tematică. Ne dorim ca această zi tematică să devină o constantă a conferinței, un spațiu în care să aprofundăm în fiecare an o temă relevantă.
– Ediția din 2026 reunește, mai ales în cea de-a doua zi, psihologia și teologia.
Exact, aceasta este ziua tematică pe care o introducem – și alegerea temei nu e deloc întâmplătoare. Nu este vorba despre o schimbare bruscă, ci despre o atenție la ceea ce devine relevant în acest moment. Există un interes tot mai mare pentru dialogul dintre psihologie și teologie, iar o cercetare recentă realizată de Hristocentric a evidențiat importanța acestei colaborări.
Conferința își propune să rămână conectată la aceste direcții și să ofere un cadru în care ele pot fi discutate în mod serios și nuanțat, mai ales în lucrul cu persoane pentru care dimensiunea spirituală este relevantă. Acest fapt devine vizibil în mod concret în studiile de caz prezentate, care aduc în discuție situații reale precum lucrul cu dependențele, sprijinul pentru mame sau intervenția în context oncologic.
– Interdisciplinaritatea este un cuvânt des folosit, dar rar trăit real. Ce înseamnă, concret, interdisciplinaritatea în această conferință?
Interdisciplinaritatea devine necesară în momentul în care o singură perspectivă nu mai este suficientă pentru a înțelege complexitatea persoanei. La conferință, aceasta nu înseamnă intervenții paralele, ci dialog pe aceleași teme, din perspective diferite. Acest lucru devine vizibil mai ales în ziua tematică, unde aceeași temă va fi abordată din perspective diferite: psihologică, teologică și aplicată.
– La ce tip de dialog să se aștepte participanții?
Un dialog real, nu o succesiune de intervenții paralele. Participanții nu doar ascultă, ci sunt invitați să își pună propriile întrebări și să confrunte perspective diferite. De exemplu, discuțiile din ziua tematică vor aborda teme precum experiența spirituală în practica psihologului, abordarea pastorală a adicțiilor sau modele integrate de sprijin pentru pacienți, ceea ce ancorează dialogul în situații concrete, nu doar teoretice.
– Ce invitați vor intra în acest dialog? Din ce arii vin și cum se completează?
Avem invitați din psihologie – cadre didactice universitare din cadrul departamentului nostru, psihologi practicieni și psihoterapeuți – dar și din teologie și domenii conexe. Cea de-a doua zi a conferinței, organizată în colaborare cu Proiectul Hristocentric, aduce în mod special în dialog invitați din zona teologică și psihologică. Printre aceștia se numără prof. univ. dr. Adrian Opre, decanul Facultății de Psihologie și Științe ale Educației de la Universitatea „Babeș-Bolyai”, alături de decanii facultăților de teologie ortodoxă din Cluj-Napoca, Iași și București: arhim. prof. univ. dr. Teofil Tia, conf. dr. pr. Cezar Paul Hârlăoanu și pr. lect. univ. dr. Cosmin Pricop. Dialogul este completat de protosinghelul Athanasie Ulea, medic psihiatru și psihoterapeut, a cărui formare reunește în mod direct cele două perspective, și de psiholog dr. Andreea-Simona Cîntărețu, director executiv al Proiectului Hristocentric. Aceștia sunt câțiva dintre invitații zilei tematice. Alături de ei vor fi și alți specialiști și practicieni atât din psihologie, cât și din domenii conexe.
Și prima zi aduce o serie de specialiști valoroși din psihologie și științe cognitive din mediul academic și din practică. Această varietate de perspective creează un cadru real de întâlnire între domenii care, deși se intersectează în practică, interacționează mai rar într-un context academic comun.
– Există un moment – panel, workshop, intervenție – pe care îl așteptați în mod special?
Sunt mai multe. Keynote-ul din ziua tematică, „Experiența lui Dumnezeu în viața psihologului”, va aduce cu siguranță o perspectivă neobișnuită pentru mulți dintre participanți. E un subiect la care puțini se gândesc explicit în contextul formării profesionale și, tocmai de aceea, cred că va genera discuții.
Un moment central este panelul de sâmbătă, intitulat „Omul între minte și suflet: cunoașterea și restaurarea persoanei”, care propune un dialog între psihologie și teologie asupra modului în care este înțeleasă persoana și asupra diferitelor perspective de cunoaștere.
În același timp, workshopurile din prima zi și studiile de caz din ziua a doua, care aduc în prim-plan situații concrete și modele de intervenție interdisciplinară, rămân printre cele mai așteptate momente, pentru că acolo teoria se întâlnește direct cu practica.
– Cum poate influența această întâlnire practica unui psiholog? Dar a unui preot sau teolog?
Pentru psihologi, există o nevoie reală de a înțelege și integra corect dimensiunea spirituală în practica lor. Pe de o parte, se întâlnesc cu pacienți pentru care credința este centrală și nu întotdeauna știu cum să o abordeze terapeutic. Pe de altă parte, unii psihologi simt ei înșiși o tensiune între propria credință și teoriile și practicile laice în care s-au format. Nu în ultimul rând, există pacienți care ezită să apeleze la un psiholog, pentru că nu știu cum se raportează psihologia la dimensiunea lor spirituală – și asta e o problemă reală pe care o putem aborda împreună. E o temă cu un interes crescând și la nivel internațional, iar conferința oferă un cadru serios în care poate fi discutată și la noi.
Pentru preoți și teologi, este o ocazie valoroasă de a înțelege mai bine ce înseamnă psihologia ca domeniu și ce poate oferi concret. Uneori, există în societate percepția că psihologul îndeplinește un rol similar cu cel al duhovnicului, ceea ce poate genera reticență din partea preoților. Conferința este un context bun pentru a clarifica aceste lucruri: psihologia și duhovnicia sunt domenii distincte, cu roluri diferite, care se pot completa fără să se substituie. Iar preoții care înțeleg acest lucru pot îndruma mai bine oamenii cu care lucrează.
– Ce pierde omul de astăzi atunci când aceste domenii nu comunică între ele?
Se pierde tocmai ceea ce încercăm să înțelegem: persoana ca întreg. Omul nu este fragmentar, iar atunci când domeniile care îl studiază nu comunică între ele, ajung să îl abordeze separat, pe componente.
– Dacă ar fi să formulați într-o singură idee esența acestei întâlniri dintre psihologie și teologie, care ar fi aceea?
Devine posibil, în mod real, un dialog între perspective diferite asupra persoanei.
Mai multe detalii despre program, invitați și înscrieri sunt disponibile pe site-ul conferinței:
